Lactoza este o substanță care se găsește în mod natural doar în laptele mamiferelor. O găsim nu doar în laptele de vacă, de capră sau de oaie, ci și în laptele de femei.
Lactoza este zahăr din lapte, format din glucoză și galactoză. Marele avantaj al lactozei este că este o sursă de energie ușor digerabilă, care este extrem de valoroasă în special pentru copiii mici ai tuturor mamiferelor, inclusiv a oamenilor. În plus, lactoza susține dezvoltarea simțului gustului, reglează apetitul și întregul echilibru hormonal.
Are un număr imens de avantaje și este utilizat pe scară largă. Cu toate acestea, digestia sa necesită lactază, o enzimă care descompune lactoza în zaharuri simple.
Când corpul rămâne fără lactază
O afecțiune foarte neplăcută este absența sau deficitul complet de lactază. În astfel de cazuri, pot apărea probleme cu digestia lactozei, care începe să fermenteze în intestinul gros, ceea ce provoacă multe simptome neplăcute, în special din partea sistemului digestiv. Astfel de simptome includ balonare, diaree, dureri abdominale, gaze excesive și chiar greață și vărsături.
Gradul de severitate al acestor simptome depinde cel mai adesea dacă avem de-a face cu o deficiență sau cu o lipsă completă a enzimei care digeră zahărul din lapte și, de asemenea, de cât de multă lactoză consumăm. Este important aici ca simptomele sa apara chiar si la cateva ore sau la cateva ore dupa consumarea acestui zahar, asa ca multe persoane nu combina faptul de a consuma lactoza, ci aparitia unor simptome neplacute.
Ce este mai exact intoleranța la lactoză?
Intoleranța la lactoză apare cel mai adesea atunci când avem de-a face cu o deficiență de lactază, adică o enzimă care descompune zahărul din lapte. Ocazional, această deficiență este congenitală și genetică, iar apoi copilul nu poate mânca alimente care conțin lactoză.
În astfel de cazuri, este necesar să începeți hrănirea de înlocuire cât mai curând posibil, pentru ca nou-născutul să nu moară de foame. O altă formă este deficitul de lactază, care apare odată cu vârsta. Se întâmplă ca capacitatea noastră de a produce lactază scade odată cu vârsta. Se întâmplă ca organismul adult să producă o cantitate din această enzimă care ajunge până la 5% din activitatea sa inițială.
Când mai avem probleme cu digerarea zahărului din lapte?
Se întâmplă că organismul nostru nu poate produce cantitatea potrivită de enzimă care digeră lactoza doar temporar. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, atunci când ne confruntăm cu infecții gastrointestinale, în special cele cauzate de bacterii, avem de-a face cu infecții parazitare ale sistemului digestiv, sau când consumăm prea mult alcool. Unele medicamente, precum antibioticele, antiinflamatoarele nesteroidiene, chimioterapeutice, sau chiar acidul acetilsalicilic, sunt o cauză frecventă a problemelor sistemului digestiv după consumul de lactoză.
Ocazional, o astfel de intoleranță temporară la lapte poate apărea atunci când urmăm o dietă fără lactate pentru o perioadă lungă de timp. Acest lucru reduce nevoia organismului de lactază și producerea acesteia. Drept urmare, atunci când începem să consumăm din nou produse care conțin lactoză, ne putem aștepta la probleme cu sistemul digestiv.
În multe dintre aceste cazuri, principalul motiv pentru care organismul nostru nu poate digera lactoza este din cauza deteriorarii vilozităților intestinale și a mucoasei intestinelor. Merită să fim conștienți de acest lucru, mai ales când, de exemplu, după folosirea îndelungată a medicamentelor sau a infecțiilor gastro-intestinale, ne compunem singuri un meniu.
Cum putem afla dacă suntem intoleranți la lactoză?
Există câteva teste de bază pe care le putem face pentru a ne asigura că problemele noastre de sănătate sunt de fapt cauzate de zahărul din lapte. O dietă de eliminare pe termen scurt poate fi cea mai ușoară cale.
Potrivit acesteia, produsele care pot conține lactoză ar trebui evitate timp de aproximativ 4-5 săptămâni. Cu toate acestea, aceasta este o metodă foarte ambiguă și nu oferă un răspuns sigur. O altă metodă este testul de încărcare orală cu lactoză, prin care nivelul glucozei din sânge trebuie testat după administrarea orală de lactoză. Testarea pH-ului scaunului vă poate spune dacă corpul dumneavoastră este acid.
Lactoza nedigerată provoacă acidificare, ceea ce cu siguranță va fi vizibil în acest test, dar merită să faceți acest test în prealabil pentru a vă asigura că nu suferiți de organism excesiv de acidificat înainte de a consuma lactoză. Cu toate acestea, testul de respirație cu hidrogen pare a fi cel mai util și non-invaziv. Constă în administrarea unei doze specifice de lactoză. Dacă este nedigerat, procesul de fermentație va produce o cantitate mare de hidrogen care va fi excretat prin tractul respirator.
Pentru a depăși problemele legate de intoleranța la lactoză, poate fi necesară o dietă de eliminare. În cele mai multe cazuri, este o dietă de scurtă durată, după care îți poți relua dieta normală. Trebuie să urmați o dietă pentru perioada în care vilozitățile intestinale și epiteliul intestinal se vor regenera. Dacă v-ați născut cu o lipsă de lactază, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luați suplimente de lactază. Atunci digestia lactozei nu va fi problematică.